Cum a cerut pământul a pierdut în greutate, Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent? | Contributors


Ce mândru sună acest cuvânt! Maxim Gorki — Azilul de noapte Când am început să scriu acest articol 26 apriliepopulația lumii număra cca. Când am reluat scrierea lui pe 23 mainumărul crescuse la 7. De la începutul anului, s-au născut La ora când veți citi aceste rânduri, numerele vor fi schimbate, cel mai probabil marcând o nouă creștere a populației lumii.

Conform celei mai recente prognoze făcute de ONU, arzător de grăsime epinefrină șanse ca în următorii 80 ani, planeta să găzduiască 15,6 miliarde oameni, adică dublul populației actuale Fig.

Sursa Firesc, apare iarăși întrebarea: Există vreo limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent, adică fără reîntoarcerea omenirii la stadiul tribal? Rând pe rând, Laboratoare de slabire lui Ghilgameș cca.

Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, un singur nume, li s-a spus malthusianism, după autorul lucrării Essay on the Principle of Population reverendul Robert Malthus, Concret, analizând eforturile oamenilor de a controla limitele naturale ale existenței lor, Malthus a văzut doar ruină și moarte.

Pentru că, a argumentat el, resursele de hrană cresc liniar, iar populația se înmulțește exponențial. De aceea, omenirea se va izbi în zidul ecologic creat de terenul agricol limitat și se va zdrobi. Reacțiile critice la cum a cerut pământul a pierdut în greutate apocalipsei malthusiene nu au întârziat să apară. ÎnWilliam Godwin a respins ipoteza din eseul lui Malthus, argumentând că omenirea posedă puteri nelimitate de a remedia lucrurile rele și de cum a cerut pământul a pierdut în greutate îmbunătăți condițiile de viață; cifrele lui Malthus despre producția de hrană și creșterea populației sunt greșite.

Maturizarea revoluției industriale a însemnat o perioadă când vapoarele cu aburi, căile ferate și telegraful au stimulat invențiile agricole și deschiderile economice ale unor noi teritorii. În Statele Unite ale Americii, o nouă formă de energie — petrolul — a început să fie disponibilă pe scară industrială după debutul cu succes al primului foraj mecanic de la Titusville, Pennsylvania, în În Europa s-au inventat motoarele cu ardere internă pe bază de produse petroliere.

Alături de cărbuni, petrolul și gazele naturale au impus hidrocarburile ca principala sursă de energie care a catapultat omenirea la nivele de progres și dezvoltare economică nemaiîntâlnite până atunci.

Din contra. Dacă dublarea populației, de cum a cerut pământul a pierdut în greutate 1 la 2 miliarde, a avut nevoie de ani, noua dublare de la 2 la 4 miliarde s-a petrecut doar în 43 ani, iar adăugarea următoarelor 2 miliarde de locuitori a necesitat numai 25 ani Fig. Din multe și importante puncte de vedere, lumea de astăzi trăiește mult mai bine decât cea de acum o sută de ani.

Longevitatea a devenit mai mult decât dublă: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scara planetară și la 80 ani în țările dezvoltate. Mortalitatea infantilă sub 5 ani a scăzut de la 20 milioane în la 5,4 milioane în Folosirea  muncii copiilor s-a redus semnificativ.

Conflictele extremecu milioane de victime, au dispărut după cel de-al doilea război mondial și acum trăim într-una dintre cele mai pașnice perioade din istorie. Îns-a estimat că jumătate din populația Statelor Unite la vremea aceea — milioane — trăia datorită îmbunătățirilor pe care știința și tehnologia le-au introdus în dezvoltarea economică, sănătatea publică, nutriție și farmacie. Fără acele îmbunătățiri, un sfert din americani — 68 milioane — ar fi murit înainte de a atinge vârsta reproducerii.

Ca o consecință a acelor morți timpurii, alte 68 milioane nu s-ar mai fi născut niciodată. În secolul al XX-lea, în Statele Unite au fost mai multe vieți salvate decât toate cele pierdute în întreaga lume în războaiele aceluiași secol. Astfel de progrese în reducerea mortalității au continuat și s-au extins până în prezent. Venitul mediu global pe cap de locuitor a fost aproape dublu în ultimii 30 ani, ceea ce a dus la reduceri masive ale sărăciei.

Realizările slăbește kiwi au ajutat apoi la transformarea modului în care trăiesc oamenii. Schimbările economice au îmbunătățit și mediul înconjurător. La cum a cerut pământul a pierdut în greutate global, riscul de deces din cauza poluării aerului — de departe cel mai mare criminal ecologic —  a scăzut substanțial ; în țările cu venituri mici, el s-a redus aproape la jumătate începând din Și, totuși, paradoxul progresului există: Trăim mai bine și mai mult ca niciodată în trecut.

Dar, cu cât lucrurile devin mai bune, cu atât oamenii percep mai multe amenințări acolo unde ele nu există și devin mai nemulțumiți și nefericiți. Iar recenta pandemie a mai adăugat și o extraordinară frică de moarte Ultimele două generații au cunoscut diverse manifestări ale pesimismului neo-malthusian, născut din teama secătuirii resurselor și hrănit de pesimismul limitărilor ecologice asociate cu dezvoltarea economică a omenirii.

Profeți vs. Vrăjitori Am descris altundeva [3], folosind antiteza profeți vs. Soluția principală propusă de Vogt pentru rezolvarea tuturor problemelor ecologice a fost controlul populației care consumă prea mult: Mâncați mai puțin!

Nu mai mâncați carne, lapte și brânzeturi! Nu vă mai înmulțiți! Mai mult, Vogt a îmbrățișat eugenia ca răspuns la suprapopularea planetei, îndemnând guvernele să ofere bani săracilor și debililor mintali pentru a se lăsa sterilizați. Următoarele profeții eco-apocaliptice, intens mediatizate, au fost emise de Paul R. Ideea lui Vogt — reducerea populației prin metode de control — a fost îmbrățișată cu entuziasm de Paul Ehrlich: Lanțul cauzal al degradării [mediului natural] este ușor de trasat până la sursa sa inițială.

Prea multe mașini, prea multe fabrici, prea mulți detergenți, prea multe pesticide…, prea puțină apă, prea mult dioxid de carbon — toate acestea au o singură sursă: prea mulți oameni.

cum a cerut pământul a pierdut în greutate

Conform acestei paradigme neo-malthusiene, eco-pesimiste, oamenii nu se deosebesc de celelalte specii animale, implicate în și dependente de o rețea fragilă și complexă țesută din interconexiunile cu alte ființe. Mai mulți oameni și mai multă bogăție materială nu pot avea decât o unică consecință: epuizarea catastrofală a resurselor și degradarea ireparabilă a mediului înconjurător. Nu este de mirare că eco-profeții pomeniți mai sus au propus și susținut controlul activ al populației, prin sterilizări forțate, taxe de natalitate, refuzul îmbunătățirii vieții celor săraci etc.

Acasă Bărbați Oamenii de știință prezic o revoluție planetară. Cum se va răsturna Pământul?

Limits to Growth a declanșat o isterie planetară: Va exploda bomba populației și va veni sfârșitul lumii!!! Purtate de valul fricii populare, organizații  precum International Planned Parenthood Federation, the Population Council of the World Bank, the United Nations Fund for Population Activities, ori Association for Voluntary Sterilization au inițiat programe și campanii publicitare de reducere a fertilității în țările din lumea a treia.

Rezultatele au fost înfricoșătoare. Milioane de femei au fost sterilizate, adeseori forțat, uneori ilegal și în condiții nesigure, în Bangladesh, Mexic, Bolivia, Peru, Indonezia, și, mai ales, în India. Acolo, numai însterilizarea a fost aplicată la peste 8 milioane de femei și bărbați. Programele de control al populație, stipulate de profetul Vogt, s-au derulat cu vigoare și în Egipt, Tunisia, Pakistan, Coreea de Sud și Taiwan.

Adoptată înlegea a produs zeci de milioane -poate chiar milioane cum a cerut pământul a pierdut în greutate de avorturi forțate, adeseori în condiții precare care au condus la infecții, sterilitate sau chiar decese.

Alte milioane de femei au fost obligate să-și introducă sterilete sau să fie sterilizate. După aproape patruzeci de ani, China încă mai resimte dezastrul demografic de pe urma politicii doar-un-singur copil.

Ceea ce Malthus și discipolii săi contemporani au scăpat din vedere este faptul că ființele umane, spre deosebire de animale, nu au doar guri pentru mâncare, dar și brațe pentru muncă și creiere pentru a gândi noi soluții. Spre deosebire de eco-profeți, vrăjitorii consideră că știința și tehnologia, aplicate corespunzător, sunt căile prin care omenirea poate rezolva situații dificile.

Pentru cei care îmbrățișează viitorul cu optimism, bunăstarea nu este cea mai mare problemă, ci soluția problemelor. Numai atunci când devenim mai bogați, mai inteligenți, mai educați, vom putea inventa mai mult, vom putea rezolva eco-dilemele și câștiga meciurile eco-viitorului. Eco-profeții văd lumea ca pe un întreg finit în care oamenii sunt constrânși de mediul care-i înconjoară.

Pentru ei, stabilitatea și prezervarea acelui mediu sunt garanțiile viitorului nostru și scopul ce trebuie urmărit. Eco-profeții mai cred că lumea naturală  întruchipează o ordine mai înaltă care nu pierde luciuri de grăsime perturbată de acțiunile ordinare ale oamenilor.

Vrăjitorii văd posibilități nelimitate și inepuizabile de activitate, iar pe oameni îi privesc ca pe manageri competenți ai planetei.

Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent?

Pentru ei, creșterea și dezvoltarea reprezintă norocul și binecuvântarea speciei noastre. De aceea, planeta este ca o trusă de scule pe care fiecare le poate folosi în mod gratuit. Boserup a contestat ipoteza lui Malthus conform căreia creșterea relativ lentă a plafonului alimentar a servit ca limită superioară pentru creșterea potențială mai rapidă a populației.

cum a cerut pământul a pierdut în greutate

Ea a inversat cauzalitatea, argumentând că creșterea presiunii populației sau a pământului limitat declanșează dezvoltarea sau utilizarea tehnologiilor și strategiilor de management pentru a crește producția în concordanță cu cererea. Intensitatea agricolă crește, astfel, odată cu densitatea populației. Pe termen lung, acest proces transformă peisajele fizice și sociale de exemplu, deținerea terenurilor, piețele muncii și alte structuri sociale.

O bună parte a teoriei intensificării agricole elaborate de Boserup se bazează pe o idee remarcabilă — Necesitatea este mama invențiilor — idee care, și după o jumătate de secol, rămâne concludentă pentru dezvoltarea și argumentarea dimensiunilor sustenabilității.

Dar, ca un corolar, aș adăuga: Inovațiile sunt esențial diferite de invenții pentru că reprezintă transformarea invențiilor în lucruri cu utilizări practice și accesibile pentru oameni. Dacă invenția aparține unui singur geniu, inovațiile sunt întotdeauna un fenomen colectiv, bazat pe colaborare creatoare, liber consimțită. De aceea, mai mulți oameni înseamnă mai multe idei și soluții.

Rotația Pământului încetinește: care e motivul și cum ne afectează asta

Pariul istoric dintre eco-pesimistul Paul Ehrlich și cornucopianul Julien Simon este semnificativ. Societatea vestică, a mai proclamat prof. Ehrlich, este pe cale să definitiveze violarea și uciderea planetei pentru câștiguri economice.

Julien Simon a câștigat pariul pentru că a aplicat logica insuficienței într-o societate liberă. Mai mulți oameni consumând mai multe bunuri fac ca resursele să devină insuficiente. Astfel, insuficiența înseamnă că ceva a devenit mai scump. Dar existența unor piețe libere favorizează feed-back-uri prin sistemul prețurilor.

Asta creează probleme pe termen scurt, dar problemele sunt, de asemenea, și oportunități. Sistemul piețelor libere asigură că, dacă o resursă a devenit mai săracă, prețul îi va crește și aceasta va crea stimulente pentru actorii economici să utilizeze resursa mai eficient, iar pentru oamenii de știință, ingineri și antreprenori să găsească înlocuitori ca atunci când fibrele optice și plasticul au înlocuit firele de cuprusau să descopere mai multe resurse așa cum a făcut George P.

Mitchell când, aplicând fracturarea hidraulică, a deschis rezervoarele neconvenționale de petrol și gaze de argilă. Cât timp oamenii operează într-o societate liberă, ei vor inventa o soluție, pentru că ingeniozitatea umană este ultima resursă. Bill McKibben, un binecunoscut ecologist, fondator al Pentru neo-malthusieni, cel mai poluat loc de pe planetă este atmosfera globală, despre care se spune că nu ar mai putea absorbi emisiile crescânde de dioxid de carbon și totodată să mențină condiții cum a cerut pământul a pierdut în greutate existenței umane.

Și pentru că asupra compoziției atmosferei — o resursă publică fără drepturi de proprietate bine definite xiii — nu se poate aplica sistemul de prețuri funcțional în cazul piețelor libere, neo-malthusienii recurg la același slogan binecunoscut: fie scădem nivelul de trai actual, fie controlăm creșterea populației.

Omenirea poate să-și îmbunătățească condițiile de trai și să-și reducă presiunile asupra altor specii și a mediului înconjurător folosind abilități dezvoltate de-a lungul timpului și pe care nicio altă specie animală nu le posedă. Plecând de la ideea că necesitatea este mama tuturor invențiilor, oamenii au căutat tot timpul soluții ale problemelor cu care s-au confruntat și au inventat modalități de re combinare a lucrurilor existente în noi produse și tehnologii.

cum a cerut pământul a pierdut în greutate

De exemplu, imediat după începutul extracției petrolului în Pennsylvaniarafinăriile americane produceau doar gaz de iluminat salvând astfel numeroase balene! Însă, după ce au fost inventate motoarele cu ardere internă, producția de benzină și motorină a devenit cea mai lucrativă activitate a industriei de hidrocarburi. Mai trebuie menționate și fracțiunile grele rămase după rafinarea celor ușoare, care și-au găsit utilizări imediate ca asfalt pentru drumuri și gudron pentru acoperișuri.

Iar după dezvoltarea tehnologiilor de ardere, păcura a devenit combustibil de încălzit și carburant pentru vapoare. Și invențiile americane din petrol nu s-au opresc aici.

cum a cerut pământul a pierdut în greutate

Compania lui John D. Rockefeller ajunsese să vândă aproximativ noi articole petroliere, multe din ele mai prețioase decât benzina originală: nafte pentru anestezice locale, solvenți industriali, combustibili casnici și pentru motoarele cu ardere internă, parafină pentru lumânări, produse farmaceutice, uleiuri și lubrefianți etc.

Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent? | Contributors

Câteva exemple se găsesc în articolul meu din [7]. Capacitatea extraordinară a minții omenești de a inova permanent este un argument puternic pentru a accepta creșterea populației. Statistic gândind, șansa de a găsi un individ curios și inventiv printre alți 5. A crede că o populație redusă numeric ar permite celor rămași să se bucure de o mai mare cantitate a bunurilor produse este specioasă pentru că o reducere a forței de muncă va însemna simultan o reducere a mijloacelor de producției.

La urma urmei, scria economistul francez Jean-Baptiste Say într-o scrisoare trimisă lui Malthus, nu se observă că în țările puțin populate nevoile oamenilor sunt mai ușor satisfăcute…Din contra, abundența producțiilor, nu reducerea consumatorilor, oferă suficiente provizii pentru toate nevoile noastre. Continuând această idee, se poate spune că în cazul omului, progresul este starea lui normală și, de aceea, mijloacele de existență cresc mai repede decât populația.

Ceteris paribus, o populație mai numeroasă înseamnă o eficiență mai mare a mijloacelor de producție. Mai mulți oameni înseamnă mai multă hrană.

cum a cerut pământul a pierdut în greutate

Sir Robert Watsonal doilea șef al Intergovernmental Panel on Climate Change IPCCactualmente șeful Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services IPBESa spus în Cu cât avem mai mulți oameni pe Pământ și cu cât sunt mai bogați, cu atât mai mult ei pot solicita resurse…[mai multă hrană, mai multă apă, mai multă energie] Nu există nicio îndoială că amenințările de pe Pământ sunt astăzi mult mai multe decât, să zicem, acum 50 de ani, iar în următorii 50 de ani, vor exista și mai multe amenințări.

Rajendra K. Pachauri, al treilea șef IPCC. Declarația sa este din același an: Am fost atât de beți de această dorință de a produce și de a consuma din ce în ce mai mult, indiferent de costul pentru mediu, încât suntem pe o cale total nesustenabilă …Nu mă voi odihni prea curând până nu voi exprima în fiecare forum posibil nevoia de a aduce schimbări structurale majore în creșterea economică și dezvoltare.

Aceasta este adevărata problemă. Schimbările climatice sunt doar o parte din ea. A publicat cărțile Keeping our Cool: Canada in a Warming World și Generation Us: The Challenge of Global Warming : Tehnologia singură nu poate rezolva încălzirea globală…o creștere infinită nu poate avea loc într-un sistem finit.